În urmă cu ceva ani, m-am întâlnit cu un vechi prieten alături de care mă drogasem demult. El, la fel ca şi soţia mea şi cu mine, am folosit droguri întreaga noastră viaţă de adulţi, începând în jurul anului 1972. Susan şi cu mine ne-am eliberat de acest viciu în 1996; însă, prietenul meu Randy nu a fost atât de norocos.

Când l-am văzut, arăta ca şi cum ar fi fost în pragul morţii. După o lungă îmbrăţişare, m-am uitat în ochii lui, afundaţi în adâncul capului. Am văzut lacrimi izvorând. Mi-a spus că arăt bine şi că este mândru că renunţasem la droguri. L-am privit fix în ochii şi i-am spus: „Randy, nu trebuie să trăieşti aşa.” El s-a uitat la mine cu o privire nedumerită, a înclinat puţin capul şi a spus: „Nu trebuie?” Nimeni nu-i mai spusese asta vreodată; Randy nu ştia o altă cale. Dar există veşti bune – nimeni nu trebuie să trăiască cu o dependenţă atât de copleşitoare, nici chiar Tu.

Pentru unii oameni, viaţa este o căutare continuă în scopul ameliorării suferinţei. Suferinţa vine în multe forme (emoţionale şi fizice) şi deseori pentru oameni, la fel soseşte şi ameliorarea suferinţei (dependenţa). Crezi sau nu, dependenţa este de multe ori un mecanism

de adaptare. Acel mecanism de adaptare pe care oamenii îl folosesc pentru a trece prin viaţă vine sub două forme: abuzul de substanţe şi abuzul de persoane, cunoscut mai bine sub numele de dependenţe de substanţe şi dependenţe de comportament.

Substanţele cele mai frecvent abuzate sunt metamfetamina, heroina, cocaina, alcoolul, tutunul, şi cafeina, de asemenea şi calmantele cu prescripţie medicală. Dependenţele de comportament se regăsesc într-o gamă mai largă şi sunt mai complexe. Ele se manifestă în diferite moduri, de la jocurile de noroc, la mânie, dependenţe sexuale, gelozie, bârfă, dependenţe mass-media, dependenţe alimentare, surmenaj sau orice alt tip de comportament în care oamenii ar putea să se angajeze şi care să-i ţină departe de realitate.

 

Problemele de la început

De multe ori, originile dependenţelor pot fi regăsite în copilărie. Deşi nu ai fost conştient de aceasta, în primii ani ai vieţii tale, creierul şi-a dezvoltat propriul mecanism şi a produs substanţe chimice care aveau să te ajute în viaţă, în suişurile şi coborâşurile ei. Dacă, din oricare motiv, acest mecanism nu s-a dezvoltat

la potenţial maxim (abuz fizic, abuz verbal, neglijenţă, abuz sexual, şi altele), vei căuta alte modalităţi pentru a face faţă vieţii.

Te-ai putea găsi în această situaţie chiar acum, fără să-ţi dai seama, încercând să tratezi cicatricile şi durerile emoţionale din trecut. Cauţi ameliorarea durerii într-un comportament sau într-o substanţă despre care ştii că nu îţi face bine, dar, în acelaşi timp, reprezintă singura cale prin care îţi găseşti alinare. Şi spui în inima ta: cum poate cineva să indepărteze aceste Ceva de la mine? Este singura cale prin care pot face faţă vieţii. Uneori nici nu poţi identifica durerea şi problemele de care încerci să fugi şi acesta este exact motivul care face ca acest tip de dependenţă să fie atât de greu de tratat.

Un alt gen de dependenţă rezultă din simpla încurajare a poftelor trupeşti. Aceste vicii pot forma lanţuri care te leagă la fel de puternic ca şi celelalte tipuri de dependenţă.

Ambele cazuri par adesea a fi fără nici o soluţie şi crede-mă prietene, am trecut prin aşa ceva. Dependenţa ta este obiceiul care te controleză; nu-l controlozi tu. Obiceiul îţi spune când şi unde să faci acel lucru. Şi dacă nu ar fi de ajuns asta, de fiecare dată când iei o decizie pentru sau împotriva unui comportament

adictiv, canalele neuronale sunt formate întărind dependenţa.

 

Biruința

Deci, cum putem schimba mecanismele de adaptare? Sau cum putem scăpa de deprinderile care sunt adânc săpate în canalele noastre neuronale, formate în urma obiceiurilor nesănătoase? Cum putem noi, în minţile noastre, să construim un nou viitor chiar pentru noi înşine? Pentru a răspunde în mod complet la această întrebare în dreptul fiecărei persoane este peste putinţă pentru acest mic pliant. Fiecare caz este unic, şi o mare parte din procesul de recuperare necesită atenţie şi consiliere individuală; pentru unele tipuri de dependenţe pot fi găsite informaţii la sfârşitul acestui pliant. Dar primul pas, care este acelaşi pentru toate metodele de recuperare de succes, este încuviintţarea faptului că nu trebuie să trăieşti cu dependenţe şi acceptarea sursei soluţiei!

Avem un Tată în ceruri care nu doreşte ca noi să ne trăim vieţile legaţi de viciile noastre. El vrea ca noi să fim liberi, fericiţi şi să avem vieţi sănătoase. El vrea ca noi să învăţăm să ne lăsăm trecutul acolo unde este, în trecut. El poate fi noul nostru mecanism de adaptare. El vrea atât de mult aceste lucruri pentru noi încât a dat propriul Său Fiu pentru noi, şi prin acel Dar ne-a dat toată puterea de care avem nevoie pentru a scăpa de lanţurile care ne leagă. Ascultă promisiunea Lui: „Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” (1 Corinteni 10:13) Libertatea este posibilă şi, mai mult, asigurată! Dumnezeu poate rupe cercul vicios din viaţa ta! El „poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El.” (Evrei 7:25)

Repetatele eşecuri te-au lăsat fără speranţă? Concentrându-te pe lipsa de capacitate şi pe eşecuri alimentezi descurajarea, dar uitându-te la Dumnezeu şi crezând în puterea Lui începi să priveşti problemele dintr-o perspectivă corectă. Priveşte realitatea pentru o clipă! Persoana în cate tinzi să ai încredere eşti tu însuţi. Problema este că s-a demonstrat de nenumărate ori că noi nu facem o treabă bună în gestionarea vieţilor noastre. Mai direct, am avut încredere în cine nu trebuia. În Proverbe 3:5, Biblia spune: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta.” Dumnezeu are

argumente atunci când spune asta. El ştie că înţelepciunea noastră este defectuoasă, El ştie că suntem marcaţi emoţional, El ştie că facem ceea ce putem, dar totodată mai ştie că trebuie să ne încredem în El şi în puterea Lui – altfel speranţa şi motivaţia noastră dispar. El are o nouă cale trasată pentru noi, o cale de a înlocui sistematic un comportament rău cu unul bun, o cale de a schimba acele conexiuni neuronale din creier pentru a funcţiona spre bine, pentru a lucra în avantajul, nu în detrimentul nostru.

Isus a întrebat o dată un om orb, „Ce vrei să-ţi fac?” (Marcu 10:51) Orbul a răspuns, „Vreau să văd din nou.” În puţine cuvinte, Isus a întrebat acea persoană dacă vrea să fie vindecată. Şi astăzi, aceasta este întrebarea Lui pentru tine, prietene. Nu trebuie să trăieşti în felul acesta. Vrei să fii vindecat? Vrei să arunci o privire peste resursele pe care ţi le-am pus la dispoziţie pentru recuperarea ta, la finalul acestui pliant? Vrei să te ridici încă o dată şi să mergi înspre libertate şi pace? Doar tu poţi răspunde la această întrebare.

Screen Shot 2014-08-18 at 12.03.07 PM